Lista de lucruri de luat în concediu la mare

De când știu că plec în concediu sunt ca și copiii, numa la asta mă gândesc și abia aștept să mă relaxez departe de orașul acesta minunt în care îmi petrec zilele cu atâta plăcere.

Au trecut deja câțiva ani buni de când nu mai car după mine toată casa. Am avut și așa destule ieșiri în care luam cu mine prea multe lucruri nefolositoare. De ani de zile sunt obijnuită să fac liste. Listă cu tascuri de făcut, listă cu planuri și vise, listă cu invitați la party,listă de cumpărături,  listă cu obiecte și cărți împrumutate și așa mai departe. De asta nu mi-a fost foarte greu, după mai multe ieșiri, să-mi creez și  o listă cu lucruri de luat în concediu la care mă raportez și încerc să mă țin de ea.

Garderobă
  • maieuri
  • tricouri
  • pantaloni scurți
  • pantaloni lungi
  • bluze
  • fuste
  • rochițe
  • geacă de ploaie sau antivânt
  • polare
  • sandale
  • adidași
  • slapi
  • eșarfe
  • lenjerie intimă
  • șosete
  • ciorapi și colanți
  • costume de baie
  • pijamale



Igiena personala

  • prosoape mici + prosoape mari
  • periuță și pastă de dinți (ață dentară)
  • gel de duș + burete de duș
  • șampon
  • unghiera + pilă +pensetă
  • deodorant
  • piaptăn
  • tampoane/absorbante
  • protejslip
Obționale:
  • șervețele umede
  • loțiune de corp ( la mare ni se usucă pielea mai repede)
  • bețisoare de urechi
  • epilator sau aparat de ras
  • oglinda
  • alte cosmetice (produse de machiaj, parfum)
Medicamente

  • pentru dureri de masele, cap sau stomac (ketonal, nurofen)
  • calciu si magneziu/vitamine
  • de raceala (Coldrex)
  • plasturi
  • apa oxigenata

Pentru plajă
  • geantă de plajă,
  • prosop de plajă sau cearceaf
  • cremă + ulei de plajă + loțiune după plajă
  • pălărie sau bandană
  • ochelari de soare
  • costum de baie
  • șlapi
  • cărți pentru citit
  • integrame+ceva de scris
Alte obiecte necesare

  • laptop + încărcător
  • telefon + încărcător
  • aparat foto + card + acumulatori sau baterii
  • frontală
  • perna pentru gat
  • jocuri de societate + palete + minge
  • mâncare pentru drum + apă + fructe + dulciuri :)
  • jurnal de vacanță
  • tacamuri+cutit+bol+ farfurii+cana
Documente

  • bilete 
  • date de contact hotel/organizatori
  • carte de identitate/pașaport
  • cardul de credit + bani cash
  • harta
  • detalii obiective
  • asigurare medicală sau de vacanță

Dor de mine...

În sfârșit îmi fac curaj să mă descarc.....Să recunosc că sunt momente când sufăr ca un câine. De câteva luni mă implic în tot ce-mi iasă în cale doar ca să nu stau în casă să simt apăsarea asta care mă înconjoară. E ceva normal până la urmă. Da este. Da, vreau să-mi treacă. Mereu pentru a depăși stările neplăcute în care mă regăsesc din când în când mă ascund în multă treabă. Îmi place! Îmi este dor.....Era să uit că îmi este dor. Îmi este dor de tine. Azi mai mult ca niciodată mi s-a făcut dor de tine, de noi. Nu regret. Îmi place chiar să recunosc. Mai am puțin și te-aș suna să văd ce mai faci. Sunt momente scurte când îmi permit să mă gândesc la tine, la noi. În noaptea asta am fost la filme toată noaptea. Da, eu care nu suport să merg la cinema, am fost la trei filme unul după celălalt. Ultimul, chiar m-a ajutat să mă descarc și să plâng cum de mult nu am mai plâns. Binenteles, egoistă fiind ca de obicei am plâns pentru mine, pentru lipsurile mele, pentru.......Nu am empatizat cu problemele celor din film. Asta e. Fiecare are trăirile lui. 


De fiecare dată când mă gândesc la tine îmi aduc aminte de noi în zilele bune. Da, cred că e ceva normal...Nu regret....Nu regret nimic. Zâmbesc gândindu-mâ la noi, cei care am fost. Sunt nostalgică. În acelaș timp știu că acuma îți este și mai bine. E un sentiment atâta de plăcut.

Îmi este dor de mine când eram liniștită,  îmi este dor de sentimentul acela greu de descris acum în cuvinte. Parcă am trăit în altă poveste. O, dar ce poveste. O ce dor  îmi este de mine, cea care eram atunci cînd erai tu în viața mea. Cum eram eu atunci? Stau de câteva minute bune să-mi aduc aminte de mine așa și parcă m-am blocat. 

Știu că intrăm in viețile oamenilor doar pentru o perioadă de timp. Știu. 

Baraka



Un film-documentar cu totul aparte. Deosebit din varii puncte de vedere, un film fara dialog, insa care surprinde esenta acelor lucruri despre care nu vorbim, ne arata consumerismul mondial si cum luam parte involuntar pe alocuri la depravarea, distrugerea si saracirea ecosistemului nostru. Nu este un film care va fi pe placul tuturor, de aceea, cei ce se vor incumeta spre vizionarea lui vor urma apoi sa priveasca viata...cu mult diferit. Recomand 100% acest film, iar daca acceasta experienta vizuala va va capta atentia, urmariti si partea a doua denumit " Samsara ".

Sfaturi de la Razvan Fodor

"Eu zic asa: da-ti jos mastile, arata-i cine esti, teatrul in cuplu e obositor si nu tine o vesnicie, du-o sa-ti cunoasca parintii, fa-i cunostinta cu prietenii tai, indiferent de cat de idioti sunt, spune-i ca exista sanse sa ragai dupa o masa copioasa, ca injuri in trafic,ca nu te omori dupa cumparaturi… si daca dupa toate astea, te trezesti dimineata tot cu nasul in parul ei, ea iti e destinata!"  Razvan Fodor

Amintiri din copilarie

La provocarea lansata de Hedi Hoka  pentru ca tot este 1 iunie, incerc sa gasesc o clipa de ragaz si sa ma bucur de ziua copilului aducandu-mi aminte cateva intamplari frumoase din copilaria mea...

Toata copilaria si nu numai, mi-am petrecut-o alaturi de sora mea draga, de care ma leaga o multime de amintori. Avand in vedere ca suntem apropiate ca si varsta am trait o multime de intamplari amuzante printre sutele de ore pe care ni le-am petrecut jucandu-ne majoritatea timpului....


Una dintre ele....vara, ne jucam cate era ziua de mare la bunici..cu casa, jucarii, etc. Odata ne-am dus la 'cumparaturi" in gradina si am vrut sa cumparam pepeni....Nu am cumparat nici un pepene pana nu i-am incercat pe toti aproape ca sa-l gasim pe cel mai bun....Ce surpriza a avut bunica cand i-a gasit pe toti inceputi, ca la piata- triunghiulete.... 

O alta poveste amuzanta ne regaseste in curtea noastra...Noi mereu imitam adultii...De aceasta data am facut prajitura ca si mama cu ingrediente din bucatarie (oua, zahar, faina...am mai adaugat putina "boia" din caramida rosie....Dupa care, fara sa o coacem am taiat-o si am pus-o la vanzare in fata curtii precum o vecina care vindea sucuri si dulciuri sub o umbrela:).....Si acum sunt mirata ca am reusit sa-i vindem unui vecin cateva felii  de prajitura si acesta a si gustat-o......

Pentru ca eram amandoua, ne mai lasau parintii in casa cateva ore pana se intorcea mama acasa la pranz de la munca. Intr-o zi, habar n-am cum ne-a venit ideea, am gasit un ruj rosu de-al mamei si am inceput sa-l folosim pe post de carioca....Toata mobila de bucatarie am colorat-o....Mobila era alba...Mama saraca a avut de curatat... Cred ca si dupa cativa ani inca mai avea amintiri de la opera noastra de arta....

Tot cam in aceeasi perioada, pentru ca aveam galeti cu apa in casa (doua la numar), pline....Imi mai aduc aminte doar ca s-a trezit mama cu o balta de apa in casa cand s-a intors acasa de la munca....Nu tin minte care a fost motivul pentru care am golit apa in mijlocul bucatariei...Presupun ca noi ne-am balacit picioarele pana la venirea mamei.....Unele amintori le am asa, ca in ceata...Nu imi sunt clare motivele ..Am ramas in minte doar cu amuzametul povestii...Bine, acum pentru mine sunt amuzante...Atunci, pentru mama, nu stiu daca pot fi catalogate tot asa.....

Mama si tata ne-au incurajat mereu sa luam parte la treburi usoare si mai putin usoare din casa ....In primii ani ma vad stand pe langa fusta mamei atunci cand gatea si vedeam de jos, de sub masa, oarecum :) ce punea in mancare sau in prajituri.....Uneori ne dadea din aluat sa facem si noi covrigei....Il prelucram ca o plastelina pana se innegrea si -l puneam pe cuptor....Binenteles ca erau cei mai deliciosi covrigi.....Unde vreau sa ajung cu aceasta poveste de fapt este ca pe la 8 ani, cred am invatat sa fac salata orientala (salata de cartofi)....Binenteles ca daca in prima zi am fost laudata ca e buna...In urmatoarea saptamana familia mea a mancat doar salata orientala in fiecare zi....

Tot din tematica cu bucataria.... Tot pe la 8 ani, cred ..sau 9 deja.....Am inceput sa fac clatite....Bine, daca stau sa ma gandesc eu mereu gateam cand eram doar cu sora mea acasa......Pe cand veneau a mei acasa era gata facuta "mancarea" daca o poti numi asa.....Binenteles ca la clatite ba nu-mi iesea aluatul si -l aruncam pe tot (ba era subtire, ba era prea gros....) dar nu ma dadeam batuta.....Faza tare si amuzanta este ca dupa ce treceam de problema cu consistenta aluatului, de fiecare data cand faceam clatite ma ardea coada de la tigaie atunci cand trebuia sa o ridic sa intorc clatita....De foarte multe ori ca sa nu mi se arda sau uitam pur si simplu, nu luam carpa sau manusa de protectie........Prima reactie a mea era sa trantesc tigaia in mijlocul mesei de bucatarie....Din cauza ca era fierbinte, fata ramea cu gaura la mijloc....Asa se face ca nu odata, se intampla sa se intoarca mama acasa de la munca si sa se trezeasca cu fata de masa gaurita...A schibat saraca si la fete de masa........A trecut mult timp pana sa -mi iasa clatitele.....Acuma va invit sa mancam impreuna...In continuare mai fac, dar fara sa mai scap tigaia....:)

Mai am vre-o doua amintori si cu animalutele din curtea noastra. Ca si orice familie, bineteles ca am avut si noi doua cate un catel....Unul dintre ei a murit fireste....Am jelit si l-am plans.....Ca dovada a dragostei pentru el, i-am facut noi doua cruce de lemn, i-am sapat groapa in gradina si l-am ingropat cu jale.....Din aceeasi tematica....Noi adoram gastele (asta pentru pe atunci la tv erau desenele cu gastele si Nils Honghelson....Era greu de inteles pentru noi in acea vreme ca frumoasele gaste erau crescute de ai mei ca sa fie taiate la unmomentdat.....Intr-o zi a venit bunica si a taiat o gasca.....Mama, ce tragedie pentru noi....Eram ca niste gaite dupa bunica prin gradina....Jeleam mai ceva bocitoarele.....In timp ce bunica deretica acolo la gasca .....noi i-am cantat prohod....i-am cantat de dor si jale.....


As vrea sa inchei cu o amintire care ma face sa ma gandesc la sarbatoarea de 1 iunie....La noi in curte era mereu plin de copii, parca in fiecare zi era ziua noastra....Ne dadeam pe leagane, cantam toate cantecelele care le stiam sa le invatam de la radio...Mancam paine "unsa cu cutitu" de mama sau fructe din curte.....Imitam olimpiadele ..Mereu eram cocotati pe "barna" sau faceam "exercitii la sol"...........O amintire asa de colorata, plina de sunete si zumzete de copii bucurosi, care n-aveau alta treaba decat sa se joace toata ziua.....

La multi ani, copile! :)








Emotia

Cat de bine reusesc cei de la Directia 5 sa exprime ceea ce simtim prin versuri si muzica lor.....Dupa atatia ani, inca imi place muzica lor...Imi place sa-i ascult si de multe ori ma regasesc in ceea ce exprima...

Perspectiva

Uneori trebuie sa pleci din oraș să ai o nouă perspectivă. Dar nu întotdeauna știi că ai nevoie de o nouă perspectivă pentru că ai avea nevoie de o nouă perspectivă ca să-ți dai seama de asta. Câteodată o schimbare de perspectivă te face să vezi ce ai pierdut...